+4 0749 689 355contact@blackcatmedia.ro...for things that make you purrrr.

Relatii publice ca fenomen de comunicare

Home / Comunicare / Relatii publice ca fenomen de comunicare

Relatii publice ca fenomen de comunicare

Relatiile publice ca fenomen de comunicare sunt un proces cu dubla directie:

– promoveaza organizatia in exterior

– informeaza organizatia cu privire la reactia opiniei publice la schimbarea de atitudine pe care opinia publica o poate avea.

   Informarea trebuie sa fie adevarata cand promoveaza imaginea, dar si neadevarata. O imagine bine promovata nu este exacta, ci ajustata pentru a fi credibila, placuta, bine structurata.

   Departamentul de relatii publice foloseste un discurs conotativ, capabil sa distorsioneze cursul real al informatiei. Atunci cand informeaza organizatia despre opinia publica, va folosi un discurs denotativ => preocupat de comunicarea adevarului.

Cel denotativ => este unul preocupat de promovarea intereselor, chiar cu pretul sacrificarii adevarului.

   Este de presupus ca discursul conotativ este folosit pentru obtinerea exacta a lucrurilor, dar se va neglija corespondenta dintre lucrurile in sine, personale si cele expuse. Conotatia este folosita cu pretentia de denotatie, pentru a induce in eroare prin simulare. Discursul trebuie sa fie credibil, asemanator adevarului. Discursul ideologic este verosimil (asemanator adevarului, este o impresie a realitatii, nu realitatea propriu-zisa). Semnificatiile conotative nu sunt folosite doar in scopuri perfide, au si un mare potential efectiv. Aceste doua aspecte ale discursului conotativ sunt folosite impletit. Promovarea de imagine sta sub regimul distorsionarii adevarului.

Organizatiile = intreguri, entitati ce se comporta ca niste indivizi in peisajul social, indeferent de activitate, cu statut public sau privat.

Discursul ideologic nu se restrange la promovare. Uneori este agresiv si urmareste independenta fata de organizatie sau aducerea in sfera de interese a oamenilor, grupurilor, institutiilor, ignorand interesele particulare.

Discursul conotativ poate fi regasit in fenomenul de patologie al comunicarii, indeosebi in manipularea maselor.

   Gustave Le Bon a emis o teza contestata de unii: In masa, laolalta cu alti oameni fata de care nu are legaturi bine articulate, omul post-modern este mai prost decat atunci cand este singur.

   Comportamentul omului-masa este caracterizat prin predispozitia de a renunta sa reactioneze critic mesajelor de orice tip si de a se ralia euforic opiniilor impartasite de ceilalti.

Limbajul semnelor = cod tare folosit pentru comunicare de joasa calitate
Discursul conotativ a luat forme ideologice ce tin de patologia si manipularea maselor.
Conotativ — omul poate descrie, disocia, contextualiza;
— robotii nu pot decat sa duca entitati informationale dintr-o parte in alta

   Specificul uman este reactionabilitatea si plasarea unei informatii.

   Transmiterea informatiei se bazeaza pe supozitie, limbaj. Ansamblul cuvintelor reprezinta un mediu transparent: S = Subiect cunoscator; L = Mediul intre cel care se informeaza si starile de lucru; R = Realitatea diverselor obiecte. Stari de lucru.

PARADIGMA REPREZENTATIONALA – adevarul este manifestat, descoperit, accesat de oricine.

   Limbajul poate exprima cotitura expresivista (isprava miscarii romantice la excesele rationale ale iluminismului), in aprecierea limbajului, adica o exprimare a starilor subiectului: emotii, trairi, intuitii, dar si fantezia utilizatorului. Limbajul poate promova interese fara a descrie realitatea.

   Societatea informationala post-modernista se poate descrie ca o societate transparenta, o societate a comunicarii generalizate, in care accesul la informatie este practic nelimitat.

   Limbajul se foloseste considerat un mediu opac, care nu spune nimic despre starile de lucru, ci numai despre interesele pe care le avem in manipularea obiectelor. Nu conteaza cum stau lucrurile, ci cum cred eu ca stau, astfel incat sa-mi promoveze interesele.

   Toate procesele mediate se subsumeaza acestor convingeri: ca nimeni nu poate formula adevarul in intregime, astfel orice punct de vedere este interpretativ.

   Posesorul informatiei este de fapt posesorul puterii, sau cel care iese invingator intr-o competitie a opiniilor pretins adevarate sau verosimile, asta pentru ca societatea comunicationala post-moderna reprezinta o victorie a verosimilului in fata adevarului si a simularilor in fata obiectelor reale.

   Reclama, in care imaginea de pe ambalaj este o reprezentare hipertrofiata, hiper-realista a produsului, reprezinta si determina astfel comportamentul consumatorului.

Black Cat Media
Black Cat Media
Dezvoltare website-uri in Wordpress, platforme de e-shopping, copywriting, Social Media, SEO, marketing si comunicare. Toate aici, la Black Cat Media.
Recommended Posts
Contacteaza-ne

Trimite-ne un e-mail si-ti vom raspunde in cel mai scurt timp posibil. Multumim pentru vizita!

Start typing and press Enter to search

marketing online dezvoltare web Black Cat MediaRelatiile Publice PR Comunicare Black Cat Media